Familie mare, casa asemenea

Chiar am stat de vorbă cu mai mulți arhitecți săptămâna aceasta și-mi spuneau că străinii când vin în țara noastră și cumpără o casă, vor s-o amenajeze cât mai autohton posibil. Se pare că acest lucru e valabil și prin alte părți. Numai oamenii locului par a se plictisi de arhitectura tradițională, familiară lor, fiind tentați să vină cu modernizări care până la urmă le știrbesc frumusețea orașelor sau satelor și alungă posibilitatea să se dezvolte și pe partea asta de turism arhitectural, că să zi așa. Uite, am ales să-ți prezint o casă transformată din Spania, din zona muntoasă Sierra de Gredos cumpărată de o familie, cu mulți membri, din Venezuela. Dar chiar dacă e în Peninsula Iberică, ai să vezi că interiorul și modul de decorare sunt foarte potrivite și la noi. Și nouă românilor ne place să ne adunăm împreună cu mic cu mare, măcar de sărbători.

Aici mi-a plăcut faptul că lemnul și piatra predomină, la fel ca și textilele cu influențe etnice. Dar hai să-ți spun cum au transformat casa. În primul rând au apelat la un designer de interior. De ce? Pentru că nu aveau timp să se ocupe ei de amenajare. În plus, e mai comod să-i spui unui designer câți bani ai și ce-ți dorești, iar el să se rezolve totul cât mai elegant. Designerul Fanny Iniesta de la firma Becara a găsit o casă generoasă de fermă. Deși familia extinsă (cu veri, unchi, mătuși, bunici) se adună aici în special în weekend, ferma de animale funcționează tot timpul. Inițial, casa avea multe cămăruțe și debarale, holuri și cămări, ca la țară. Ce și-au dorit proprietarii? Să fie cumva toată familia la un loc atunci când se reunește, să se vadă toți și să se bucure unii de alți. În plus, și-au dorit ca locuința să fie luminoasă, deși tavanele sunt destul de joase, iar ferestrele erau mici, că doar e zonă de munte.

Designerul a transformat total casa. A desființat pereții, dar a prevăzut prezența unor stâlpi de lemn pentru a asigura integritatea structurii de rezistență a casei. Și arată chiar foarte bine stâlpii ăștia. A consolidat și zidurile laterale pentru că a schimbat ferestrele mici cu unele foarte mari ca să se vadă peisajul și să fie foarte luminos totul. Asta cu atât mai mult cu cât casa era inițial în stil vagon, deci, după dărâmarea pereților a rezultat un spațiu lung, de formă dreptunghiulară. Acum, a renunțat la sobele vechi, dar locul fostului coș de fum este folosit pentru hotele moderne. A conceput un spațiu mare pentru bucătărie pentru că oamenii ăștia când se strâng aici sunt în jur de douăzeci de persoane, nu e de glumă. Trebuie să ai electrocasnice moderne ca să faci totul repede, plus că acum, pe bune, suntem în secolul XXI și cine e obișnuit cu ritmul de la oraș și are o casă de vacanță n-are răbdare să se acomodeze la viața liniștită din mediul rural. Dar mie îmi place soluția găsită că e practică, justificată și nu alterează decorul cu parfum rustic.

Ei bine, și în spațiul ăsta mare mobila a fost aleasă astfel încât să fie loc pentru toată lumea. Chiar și la bucătărie a fost creat un loc de luat masa, folosit în special de cei mici. Asta pe lângă masa de sufragerie. Și ca să nu fie totul monoton, designerul a grupat diferite piese de mobilier pe zone și a adăugat culoare prin decorațiuni. În plus, a placat pe alocuri zidurile cu piatră, ca să mai rupă din imaginea de spațiu lung și îngust și să creeze colțuri plăcute în imensul living. La etaj sunt dormitoarele, opt la număr. Doar ți-am spus că e familie mare. Și acolo numai dormitorul matrimonial al proprietarilor a fost modificat astfel încât dimineața când se trezesc să aibă în față peisajul frumos al zonei. Deși e o casă în Spania, țesăturile, chiar și cele cu motive etnice sunt din India. Așa se întâmplă când tradiția locului pălește, când nu mai ai de unde cumpăra țesături tradiționale. Mi-am închipuit ce bine ar fi arătat cu covoare de la noi, ori oltenești, ori pleduri maramureșene. Oricum, mi-a plăcut casa asta. Sper să te inspire și pe tine!