Bravo lor! Au salvat o casa frumoasa din Busteni

La început doamna Ștefania fost reticentă să-mi dea amănunte despre casa asta frumoasă din Bușteni, dar până la urmă mi-a spus povestea ei și merită să o afli și tu. Și nu e o casă oarecare. Aici a locuit nora scriitorului Zaharia Stancu, care a reușit s-o obțină prin retrocedare. Cert este că vechea clădire nu mai arăta deloc ca la început, casa fiind construită în perioada interbelică. Anii comunismului și-au pus amprenta asupra ei. Spre exemplu, baluștrii de lemn erau aruncați prin beci, după ce au fost scoși ca să fie improvizat un parapet pentru a împiedica zăpada să ajungă pe privdor. Bine că n-au fost folosiți pentru foc! Dar hai să-ți spun cum a fost restaurată casa.

Doamna Ștefania Săvulescu, împreună cu soțul ei, au o firmă de construcții. Au fost mereu pasionați de clădiri vechi, nu întâmplător în portofoliul firmei lor ai să găsești lucrări de restaurări de clădiri, de la biserici la case memoriale. În ultima perioadă nu le-a mers deloc grozav, dar în 2003 când au găsit această casă de vânzare și-au dorit-o mai ales pentru a-i reface arhitectura. Au căutat mult și au cerut poze de dinainte, ca să vadă cum arăta. Au pus cap la cap imaginea inițială a casei și au observat că seamăna puțin și cu vila lui Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte, devenită acum Muzeu Memorial. La interior au găsit totul vraiște, iar grupurile sanitare arătau deplorabil. Întreaga construcție a fost lăsată de izbeliște, iar improvizațiile grosolane au urâțit-o, deși ea fusese în circuitul Viltur de pe vremea de dinainte de 89. Cei doi soți însă au recuperat tot ce se putea din vechea casă de la baluștrii de lemn, tâmplăria ferestrelor și până la ușile interioare.

Asa arata casa cand au cumparat-o

In faza de renovare, cand au fost recuperate si reconditionate usile de interior

După ce au cumpărat casa, timp de un an de zile au muncit intens pentru renovarea ei. În 2004 au transformat-o în pensiune. Și-au spus că merită ca prin această casă frumoasă să ofere un exemplu pentru cât mai mulți oameni, să se inspire cu privire la arhitectura ei. Dar vremurile s-au schimbat, o parte din turiști s-au dovedit a fi neciopliți, făcându-și de cap, dansând pe mese și distrungând lucruri, iar doamna Ștefania se mâhnea pentru fiecare zgârietură, pentru fiecare pagubă adusă casei. În plus, spune dumneaei, a îmbătrânit or să ai grijă de o pensiune presupune să te implici și să fii la dispoziția oaspeților tăi.

Între timp, cu nenorocita asta de criză, nici cu firma de construcții nu le-a mers bine, deși au făcut lucruri frumoase și aveau referințe. Mult timp au ținut pensiunea goală, au plătit impozite și taxe la stat numai ca să păstreze casa frumoasă. În final, și-au călcat pe suflet și și-au spus că această casă trebuie locuită, ei aveau deja casa lor, așa că au decis s-o vândă. Dar partea frumoasă este că ea acum e reședință privată, deci o familie de români se bucură de ea și are grijă ca arhitectura ei să dăinuiască mai departe.

Doamna Ștefania mi-a povestit asta pe un ton resemnat. Nu i se pare că au făcut mare lucru restaurând casa asta, dar mie mi se pare extraordinar! Și mă bucur tare mult că din dorința de a-ți prezenta o casă cu arhitectură neoromânească specifică Văii Prahovei am dat și de firma lor Axa Construct, care are oameni pricepuți să facă astfel de lucrări. Așa că dacă vreodată ai nevoie să te ghideze cineva sau să-ți facă o casă în stil tradițional, uite, pe lângă arhitectul Liliana Chiaburu, ai și o firmă românească cu experiență. Dacă știi și tu de astfel de firme, scrie-mi ca să afle și ceilalți. Merită să aflăm despre lucrurile bune și frumoase care se fac la noi în țară, cum e și în cazul de față. Bravo lor că au salvat o casă! Sper să aibă cât mai mult de lucru de acum înainte!